În tradiția creștină, la cincizeci
de zile după Învierea Domnului, se sărbătorește Pogorârea Duhului Sfânt și
întemeierea bisericii. În popor această sărbătoare mai este cunoscută și sub
denumirea de Ziua Cinzecimii sau Rusalii.
În satele transilvane, în această zi
se oficializează ierurgii de sfințire a grânelor, tot în această zi tăindu-se
primul snop de grâu, din care fiecare credincios își va duce acasă câteva fire,
pentru a le face cunună și pentru a le pune, în casă, la icoane, dar și in
grajduri la vite, pentru ca Dumnezeu să le ferească de rău.
În minunatul sat românesc Batin,
comuna Unguras din judetul Cluj, situat
pe valea Măgurii, ce strabate Dealurile Clujului, se păstrează un obicei
deosebit și anume: ÎMPĂNATUL BOULUI. După slujba de la biserică, preotul, împreună
cu credincioșii, merg intr-un capăt de sat, intr-o procesiune numită ”scosu` icoanelor”, acolo se face o
slujbă de sfințire a holdelor, numită ”sfîțîre
țarinii”. După ce aceste două momente s-au incheiat, femeile, ajutații de
barbații ”împănează” boul, adica îl
îmodobesc, cu flori de rugi, (flori
care au dat si numel sărbatorii- Rusalii) și spice de grâu, ca mai apoi sa fie
dus pe ulițe de un alai de fete si feciori.
Înaintea alaiului vor merge 3
feciori, călare fiecare pe cate un cal, pentru a anunța venirea boului.
Următorul va fi chiar ”bou` șel impănat”
eroul principal, care are pe cap cununa de flori și este ”condus” de 4
feciori. Acesta este urmat de alți 3 boi, care însă nu au cununi, de asemeni
fiecare bou este tras de 4 feciori. În spatele boilor stă mândru ”pișcaru”, cel mai mare dintre flacăi,
care are un bici lung din care pocnește pentru a-i forța pe boi sa înainteze.
Alaiul nu este complet făra fete,
care trebuie să fie nemăritate. Acestea frumos gătite cu hainele de sărbătoare
cântă în urma alaiului. În ultimul rând se află ceterașii care sunt trași de o
căruță, la care au fost înjugații 2 boi.
Frunza verde, flori de crin
Noi sunem de la Batin.
Azi in sat ii sarbatoare
Ca ii zâua de Rusale,
Împănatu` boului,
Obiceiu` satului.
Mană boii cat mai tare
Ca vine o ploaie mare,
Ploaia vine de la cluj
Boii-s impănați cu ruji.
În această formțiune mândrele și feciorii satului, străbat ulița
principală. Din loc în loc se opresc, iar sătenii le ies în cale pentru a
stropi boii cu vin pe creștet și pentru a omenii tinerii cu vin, apă, colaci și
prajituri.
Ultima casă este cea a preotului,
iar de acolo se întorc in mijlocul satului (care surprinzătir este în formă de cruce),
în locu numit la fântâna din uliță. Aici boul împanat este dus de trei ori
roată, mai apoi este eliberat, iar o fecioara trebuie să îl potolească și să
facă cu el de trei ori ocolul unei mese. Celelalte fete o incurajeaza cu chiuituri:
Facețî-v-o sfîntă cruce
Dumnezău să ne ajute
Ce` ce-a prinde bou`
O cunaște tăt satu`
Că ii fată laudată
Și de feciori căutată
Că-i fată de omenie
Și-i aleasă dintr-o mie.
Bou nostru-i chiar in față,
Fata să tîne măreață,
Măreață și îi stă bine
Nu ne face de rușine
Traditia ne spune ca acea fata
curajoasă, care potolește boul se marită intr-un an.
Odata ce boul a fost potolit se incinge un joc, cu tot satu la un loc,
cu mic cu mare, cu cel de la țâța-n gură pân` la cel cu barbă sură.
Felicitări celor din Batin ca țin acest obicei stravechi. Oameni
minunati și de mare omenie. Din cele mai vechi timpuri bătinașii au ales, am putem
spune chiar că au fost forțați, in condiții istorice, să traiască izolați pe
deluri. Astfel tradiția cea adevarată a rămas nealteră și neinfluențată de alte
culturi, batinașu a rămas om, a rămas creștin a rămas român adevarat.
Articol scris de
Cătălin BUCIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu